Carti si jocuri

Imi place la nebunie sa citesc carti despre oameni importanti si faini, sa vad cate ceva si dincolo de cortina… chiar daca e partial fiction ma simt privilegiata cumva sa trag cu ochiul la viata acestor maestrii. (Trebuie sa o recitesc pe indelete si sa mi subliniez sau  sa rescriu idei & citate ca sunt foarte multe de rumegat si de retinut!)

Apoi, dupa un maraton de citit, imi place la nebunie sa intru pe calculator si sa accesez in fuga niste jocuri cu cai . Ma relaxeaza. Caii sunt niste animale atat de nobile incat fiecare interactiune cu ei te face sa te simti minunat, chiar daca in acest caz este vorba doar despre cateva jocuri cu cai online .

Mi-o placut cum nu mi-o mai placut o carte de foarte multa vreme, nu-mi amintesc  ultima care m-o impresionat atata …

DAR , am un tic sau cum sa-i zic, nu gasesc carte care sa nu ma dezamageasca macar putin si asta nu o facut exceptie …cu toate astea e o carte exceptionala si ii multumesc Ancutei de recomandare!

Ce m-o dezamagit putintel o fost partea de dinainte de final, cand N afla ca dr l-o “inselat”( ca datorita lu’ Lou ii e N pacien)t..reactia lu N nu mi se pare verosimila… pt unu patit in relatiile lui cele mai intime si mai ales un precaut social cum e el, a reactionat prea cu mare intelegere ….. (poate si datorita faptului ca si el simtea ca l-o tradat pe dr, ca era si el in aceeasi oala, avea si el o obsedie care nu-i dadea pace zi si noapte despre care nu i-a vb dr.). Poate o fost o reactie fireasca pt un om mare ca N, poate nu am inteles eu bine scena… cert e ca mi ar fi placut sa ramana o prietenie, o legatura fara cuvinte despre sentimentele lor reciproce, fara explicatii, scuze.. Doar un gest final sau ceva  aparent marunt sa fi aratat intensitatea, adancimea la care s-au scufundat unul in fiinta celuilalt.

Sunt intr-un moment de cautari spirituale, imi redefinesc relatia mea cu Doamne Doamne si cartea asta parca imi raspunde la unele intrebari si mi da de gandit la alte intrebari pe care nu mi le-am pus inca…
   
O calatorie interioara, it was like going on a treasure hunt inside myself …